Durerea de masea e cea mai nenorocita. Esti ca o leguma, nu poti sa percepi nimic. Metallica e in camera ta si-ti da un concert privat, caci, indiferent ce muzica ai incerca sa asculti, tot rock auzi. Secundele, minutele , orele se topesc in infinit, simti ca nu mai ai scapare, ca nu mai poti iesi din situatia asta nicicum. E ca si cand Freddy Mercury, Elvis si John Lennon se intalnesc la birtul din colt si canta « Of, viata mea ». Toata lumina din lume te violeaza si nu-i nici un trecator sa te scape, ochii , desi inchisi , privesc un meci de tenis in care tie-breakul nu se mai termina.
Ion Dolanescu, joaca alba-neagra cu celebra-i « repeziciune » cu putinii neuroni care iti mai palpaie, cele 4 anotimpuri joaca box cu inima ta, facandu-te pe rand knock out si aruncandu-te peste ring.
Ai in fata ochilor toate filmele proaste iar butonul care le-ar opri derularea e de mult stricat, Nu te poti misca, picioarele refuza sa te scoata la o plimbare, te lasa in agonie, sa te zbati ca un peste pe uscat.
Nu, nu te gandesti la cei dragi, ci doar la tine. Esti cea mai egoista fiinta de pe pamant, fie ca iti doresti sa pieri pentru a scapa de durere, fie ca vrei sa scapi pentru a uita apoi din nou sa zambesti cand soarele te incalzeste. Oricum ar fi, nu te intereseaza decat propria persoana, nu mai vrei sa ai de-a face cu nimeni in momentele alea, oricine e o povara mai mare chiar decat propria-ti persoana incoltita acum de plansete ale tuturor partilor corpului.
Apoi, cand incepi sa realizezi ca respiri, iti doresti poate sa dormi putin, sa te tina in brate si apoi , intinsi pe pat, sa se joace in parul tau Nu vrei nici macar sa-ti vorbeasca, te-ar zgaria vocea , vrei numai atentia sa si sa stii ca e acolo. Nici tu nu i-ai vorbi, n-ai deschide nici macar ochii... si ai redeveni copil.
@+
anomiS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu