luni, septembrie 27

Fumatorul roman

Am cunoscut fumatori din destule tari, am stat cateva luni bune in Olanda si-n Anglia. Am fost si pe la unguri si pe la austrieci. Pe langa asta, am locuit o perioada si cu turci, indonezieni, ca sa nu mai vorbesc de alte neamuri de care m-am lovit pentru fragmente mai scurte de timp.
Dintre toti insa, fumatorul roman e cel mai atasat de bricheta ce(lui)lalt. Multa lume ar zice ca cel mai important lucru pentru un fumator sunt tigarile. Nope, nu-i asa, fumatorul e terminat fara bricheta. Mai cere de la cineva o tigara, mai cere de la altcineva, mai rezista. Dar a avea tigari si a nu-ti mai merge, a pierde sau a cauta dupa bricheta e mai enervant.

Fumatorul roman e dovada acestui lucru. Dupa ce imprumuta bricheta, nu se grabeste sa-si aprinda tigara pentru a o returna imediat. Bun, se grabeste s-o aprinda... dar uita partea a doua. Bricheta devine proprietate personala de cum a pus mana pe ea, subconstient (cica). Si daca nu o ceri inapoi o sa-si aduca aminte... poate, peste cevaaa timp. Multi nu-si mai aduc aminte deloc ca nu e a lor. Din ce-am vazut in afara Romaniei, aia nu-s chiar asa de atasati de bricheta. O cer, aprind si ti-o dau imediat inapoi cu multumirile de rigoare. Ei stau mai prost la tigari, sunt milogi rau (la ce "scoruri" au, nici nu ma mir), ai nostri parca sunt mai simtiti la capitolul asta. Dar cand vine vorba de bricheta, suntem campioni

The Romanian smoker is a keeper ;)

@+

anomiS

sâmbătă, septembrie 25

Mofturi de toamna

Se sterge vara, incep sa inghete cuvintele. Cel putin ale mele, in orasul asta se vorbeste in continuare excesiv de mult. Vorbesc de dragul de a se auzi vorbind, fara sa gandeasca, fara sa comunice ceva. Lucrul la care se pricep oltenii cel mai bine: sporovaiala. Multi turuie in continuu de dimineata pana seara de parca ar suplini prin asta faptul ca fac umbra pamantului de pomana. Ce ziceti de respect, bun simt, dialog constructiv, implicare ? Din punctul asta de vedere, imi e dor de Banat.
Ce dovada mai buna decat faptul ca acolo a pornit Revolutia, ca oamenii aia au renuntat la vorbe si au actionat ?

Barfa, asta e la nivel mondial... de mult vreau sa ating subiectul asta. Nu pot sa inteleg de ce-i face pe oameni atat de fericiti, de ce se cred mai puternici, cum ii face superiori faptul ca incep sa barfeasca o persoana imediat ce paraseste camera. Pe langa prostie, asta cred ca e boala cea mai grava si depaseste cu mult raspandirea primei. Sunt niste lucruri atat de nesemnificative, analizate la bani marunti, de atata lume. Dar si barfa cred ca porneste tot din nevoia unora de a vorbi permanent, fara virgula, fara punct, din lipsa de ocupatie si invidie. Nu s-ar putea face altceva in timpul asta irosit? Mofturi, dom'le!

Et si omnes, sed non ego...

@+

anomiS

marți, septembrie 21

Izbaviti di talancuta

Voi asocia totdeauna Anglia cu serialul Saved by the Bell. Da, ma mai uitam si cand eram mica, dar nu imi aduceam aminte prea multe. In Anglia insa, am vazut toate sezoanele + cele doua filme facute in urma. Si-am ramas din orele alea cu cateva vorbe de duh.


saved by the bell
Asculta mai multe audio diverse

* My brain salutes you

* Ok, I'm down, but I'm not out !

* A: I haven't had any complaints in the love department
B: Well, you hadn't had any shoppers either


* Women are like vines. If you fall off one, you can swing with another

* A: It's just talk...
B: Yes, they're using the right words


* A: There are mysteries you can't solve...
B: Yes, like why does Sinead O'Connor have a hairdryer?


* A: I'm free tonight !
B: I can see why...


* I am not a piece of toast so, why are you buttering me up?

* A: I'm James the 3rd
B: Zack Morris, the one and only


* A: Water, sir ? (do you want...)
B: No, thanks, I'm trying to quit


* Best thing about highschool is that after graduation you never have to come back

@+

anomiS

duminică, septembrie 19

Ploua cu globuri pe glob si prin vreme

De mult n-am mai fost spalati, de mult n-am mai auzit muzica inceputului de lume. De mult n-am mai plans tacerile...

Ploaia asta e inchisa la culoare, e sfasietoare, ca o ruga... si-as vrea s-o modelez, s-o rup in bucati si s-o impart mastilor. Poate s-ar curata, macar putin. Nu e vorba de siretenie, nu mai tine de statutul social si nici macar de poezie. A ajuns un stil de viata, nu mai stim sa fim ceea ce suntem, trebuie sa fim altcineva.

Cand te uiti in oglinda iti place ce vezi sau pe cine vezi ?

Dar ploaia a fost scurta, la fel ca si ratacirea mea printr-o lume de mult pierduta...



@+

anomiS

miercuri, septembrie 8

Meteo-abureli

Nu vi se pare ca mass-media pune prea mult accent pe rubrica meteo? Tot felul de fete cucuiete isi etaleaza tinutele, se plimba ca bezmeticele si spun aceleasi propozitii de care ne-ar putea scuti. Stim si noi sa ne uitam pe harta si sa interpretam, nu trebuie sa ne spuna ele sa ne imbracam mai gros, ca sunt descarcari electrice, ca vor cadea cateva picaturi de ploaie, sau ca temperaturile vor fi extrem de ridicate. Nu suntem tampiti, n-avem nevoie de lectura. Si mai sunt cate unele care parca ar avea talpile lipite, nu se misca nici daca le pici cu ceara. Nu apuca omul sa vada toata 'emisiunea' cate grade sunt in urbea lui si nush cum se face, dar de cele mai multe ori raman blocate in regiunea Craiovei. Asta la tv.

La radio e alta treaba, acolo ni se arunca aceleasi temperaturi din jumatate in jumatate de ora, de parca am avea Alzheimer.

Cu tot respectul pentru meteorologi, care au o meserie grea, eu nu vad rostul prognozelor despre starea vremii. E vorba despre ceva atat de incert incat ne pierdem timpul cu rubricile astea, scoti capul pe fereastra si vezi cum e... si daca se schimba pe parcursul zilei, las' ca nu-i un capat de tara. Ca sa nu mai vorbesc despre faptul ca informatia furnizata in cadrul lor are viata cea mai scurta si nu ne imbogateste nici cultural, nici educativ, nici material, nici... nicicum. Eventual vizualizam localitatile pe harta, da' am facut asta in generala. Na, poate unii au chiulit de la orele de geografie.

Ne-am putea lipsi de rubrica meteo ?

Din punctul meu de vedere, da. Nu ma intereseaza nici cat negru sub unghie si n-am asteptat niciodata cu nerabdare sa vad oare cum o sa fie vremea: azi, maine, poimaine, saptamana viitoare, in capitala, la munte, la mare sau in Europa.

Cum naiba de n-au introdus si Vremea in lume ?

vineri, septembrie 3

Dar eu, eu am vazut idei

Camil Petrescu - Ideea

Bibliotecile cu rafturi si zabrele
Sunt pline
De tomuri grele
Pergamente si colectii vechi nepretuite
Legate-m marochine,
In care zac oranduite
Ierarhic subt capitole si titluri
Mii si milioane de idei,
In zeci de mii de tomuri, anexe
Si opuscule
Cu pagini incarcate de calcule subtile
Ca mici desemne
-Arabescuri-
De cercuri seci, de semne
Si magice majuscule.

Dar in ele
Nu sunt decat cadavre de idei,
Caci scrisul tot
E doar gandire vested conservata
Si-nchisa subt formule si subt chei.

Batranii in halaturi vechi,
Cu ochelarii petrecuti dupa urechi,
Uscara
Insectele-n vitrina,
Ca specii rare
Salbatecii codri in ierbare,
Pamantul necuprins, in petece de harti,
Ideile, in prafuite carti.

Si-acuma toate poarta cifre
Si litere latine
In tomuri sigilate-n marochine;
Iar poezia lor,
Astmatice avanturi de simboluri
Zadarnic incercand sa urce-n goluri.

Dar eu
Eu am vazut idei.

Intaia oara, brusc, fara sa stiu,
De dincolo de lucruri am vazut ideea,
Cum vezi, cand se despica norii grei
Si negri
Zigzagul de argint al fulgerului viu.

Si de atunci
-Nelinistit de departarea suava si adanca
De toate talcurile, cheile-
Ca un bolnav cu ochii tintuiti de luna
Pe care norul o ascunde inca,
Fara durere, fara bucurie,
Eu caut in natura pretutindeni, ideile.

Atent si rabdator
Deci le pandesc prelung staruitor
Cum asteptam pe cand eram copil,
Privind prin crapatura gardului
Ograda si ruina caselor pustii
Sa vad cum se ivesc stafii.

Crescut din zilele de ieri,
Nelinistit de marile taceri,
Pandesc si azi prelung staruitor,
Caci si acum din lucruri si vederi
Ideea se aduna
Stravezie, dar precisa si intreaga,
Asa cum se incheaga
Subt privirea unui dervis,
O figura, pe apa unui lac,
In umbra limpezita de copac.

Dar de cate ori descopar, uimit
Cu-nfiorari de vesti rostite-n soapte,
-Freamat nocturn de ulmi-
Ca ideile-s de mult
Alaturea de mine, culmi
Imense si nebanuite, sosite-n noapte…

De-atatea ori
Ca niste munti colosi de ghiata
Plutind subt apa, venind prin palele de ceata.

Eu sunt dintre acei
Cu ochi halucinati si mistuiti launtric,
Cu sufletul marit
Caci am vazut idei.

@+

anomiS

joi, septembrie 2

Sunt un desen animat

Ne uitam la desene animate cand suntem mici, cand crestem ne uitam la filme iar cand imbatranim ne uitam la stiri. Cu alte cuvinte, pierdem treptat din imaginatie.

Am auzit de multe ori fraza: Ti-am spus mai multe decat am spus vreodata cuiva. Si stiu si de ce. Pentru ca imi place sa ascult oamenii adevarati, oamenii care au ceva de spus, care au facut ceva sau sunt capabili sa faca. Se vede ca ma intereseaza, ca nu e ceva mascat, de asta se destainuie.

Sunt ca un desen animat, ma incapatanez sa sper, sa depasesc granitele setate de omenire pentru realitate si sa nu ma rezum la se poate/nu se poate. Chiar daca pe fundal e de multe ori acelasi decor, in prim-plan se traieste si sunt acolo sa mai bifez un episod in care binele a invins. Accept chiar si ceea ce multa lume interpreteaza ca nebunie, e mult mai buna decat banalitatea si am culori destule pentru orice tip de cadru. Stiu ca asta ma va sterge in cele din urma pe mine, dar pretul platit este prea mic in comparatie cu binele lasat in urma.

Stiu cum suna. Dar what a heck, desenele animate nu sunt reale, nu ?

@+

anomiS