Termina sculptura, Pygmalion !

Si te-ai dus, dulce minune...

Apreciez ca te-ai deschis, apreciez ca ma simti, ca am respirat impreuna 1 ora si mai mult, ma bucura sa stiu ca e o legatura. Dar... e trist ca suntem amandoi constienti ca au secat toate cuvintele si nu poate decat sa ramana totul suspendat. E asa stranie senzatia asta. Zambete si lacrimi se lupta in mine. Vreau sa-mi fie bine, insa te vad mereu, daca nu vorbesc cu tine, vorbesc despre tine. Si toate ma duc la tine, chiar si visele. Iar tu incepi sa te indepartezi... in curand o sa raman numai cu melodiile tale.

Vreau sa nu mai vorbesti... indiferent ce ai spune, ma doare. In schimb, vreau sa nu mai pleci. Vreau sa nu te mai intereseze regulile, stii bine ca nu esti facut pentru ele.

A fost odata, ca niciodata... o zi d februarie. Astazi e iulie...Nimeni n-a stiut cand a inceput... nimeni cand se va termina. Sunt obosita, impacata cu situatia, dar flamanda dupa tine in continuare... si in acelasi timp Gelu Ruscanu imi sopteste mereu in urechi. Ma pierd si te vreau al meu, indiferent de urmari sau de trecutul tau... dar in acelasi timp personajul camilpetrescian imi spune ca trebuie sa ma opresc, ma impinge constant. Imi zice: ' Uite, echilibrul tau imaginar se clatina atat de usor. Asculta ceea ce-ti spun eu, nu poate fi vorba decat de furtuna cand e vorba de el.'

Stii si tu prea bine ce e, stii ca nu e un flirt, cred ca intelegi dar ti-e prea aiurea s-o iei iar de la capat. Nu mai ai speranta, nu vrei sa mai visezi din nou ca ai atins cerul... si preferi sa astepti sa treaca toate.

Nu-l omori pe Pygmalion tocmai acum... cand mai are putin si termina marea sa opera. Crede-ma, simt ca abia acum a ajuns acolo.

@+

anomiS

Ai probleme de memorie ?

De ce trebuie sa facem numai lucruri care sa-i faca pe ceilalti sa se simta bine ? Nu prea conteaza cum ne simtim noi, ideea e sa spunem si sa facem ceea ce ii face fericiti, sa zicem ceva care sa le gadile urechile. Sau... de ce prefera oamenii sa fie mintiti ? De ce e mult mai placut sa ti se spuna o minciuna decat sa apreciezi o persoana pentru faptul ca a avut bunul simt si curajul sa fie sincer/a ?

Pentru ca nu vrem sa ne fie tulburat echilibrul. Nu vrem sa acceptam ca ceva poate fi altfel decat ne-am planificat noi, nu ne plac cei care sunt altfel... chiar daca altfel-ul asta e pozitiv. Mintim pentru ca nu vrem sa ranim ( pe cei dragi sau mai degraba pe noi ), pentru ca ne e frica de urmari, pentru ca e mai simplu, din spirit de conservare. Ne bagam in noroi pana la gat si nu recunoastem, ajungem sa ne credem propriile minciuni pentru ca realitatea e mai dura. Mai bine creem o poveste, introducem personaje, abuzam de gestica si mimica, zambete false si fraze pompoase.

Unii sunt actori mai buni, altii mai putin buni... dar toti avem tendinta de a incerca, de a participa la casting.

Modalitatea mea preferata de a lupta cu minciuna sunt melodiile. Imi place sa testez subiectul, sa-i vad reactiile. Te ridic pe culmile cele mai inalte, te vad cum abia mai respiri si apoi nu iti raspund la intrebari. Pentru ca e o cauza pierduta, dar asta nu ma impiedica sa ma joc. Daca asta vrei, asta ai... stai linistit, dar nu o sa afli mai mult decat niste versuri.

Si tot ce-mi doresc e sa ai bunul simt sa nu mai minti si tu, pentru ca eu nu fac parte din categoria prezentata mai sus. Nu-mi place sa mi se spuna cuvinte frumoase, limbajul de lemn e pentru cei carora le place sa se minta singuri. Vreau sa mi se spuna adevarul, apreciez sinceritatea si nu inteleg de ce nu ai curajul sa raspunzi la intrebarea aia cand e atat de clar raspunsul, cand mana stanga te tradeaza...
De ce e asa greu sa spui ceea ce mana ta striga ?

I promise it will be sealed with a kiss...

@+

anomiS