LUNI, DECEMBRIE 22
In viata dai peste pioni, cai, alergi putin alaturi de nebuni, ajungi si la regi... de fapt , stai, e doar un rege.hmmm Turele sunt prietenele tuturor celor de mai sus, parca toti au o afinitate pentru ele, chiar si eu. Fie ca alegi alb sau negru, in final o parte tot o sa piarda. Sa zicem ca aleg negrul. De ce ? Pentru ca tind spre alb ...
Incep jocul sfios, prima mutare o are "echipa" adversa.De fiecare data. Merg incet-incet spre un pion. Imi spune ca mai bine as renunta la joc si m-as opri din drum. Nu-l ascult si-mi continui drumul. ajung la cai care nu fac altceva decat sa necheze intr-una despre cat de buni sunt ei... pe toate planurile. Intra in decor si nebunii, ma zapacesc, ma arunca intr-o lume plina de energie, de nepasare fata de orice regula si-mi fac inima sa bata la maxim. Intotdeauna mi-au placut nebunii...
Dar tot de ei reusesc sa si scap mai repede decat de restul. Ei isi dau seama ca tind spre mai mult, ca vreau regele si nu se considera in stare sa se ridice la nivelul ala, fie eu nu am rabdare sa ascult ce vor sa spuna pentru ca vreau sa respect regulile jocului si sa merg pana la finalul lui.. si plec.
Cu nebunii in inima merg mai departe si dupa momente bune de gandire , ma hotarasc sa atac regele. Dar cum drumul a fost lung si mi-a trebuit mult timp sa ma hotarasc ca vreau regele ... acesta are langa el o regina.Aproape de fiecare data. Si indiferent daca ea e acolo pentru ca merita, pentru ca el chiar o doreste pe ea sau doar din plictiseala, din teama lui de singuratate eu nu ma mai amestec. Nu vreau. Nu e usor,dar am respect pentru relatii. Si-ncep atunci sa ma intreb daca a meritat sa fac tot drumul, daca nu cumva pionul era mai bun, daca ...
dar asta n-o sa stiu, n-o sa stim niciodata. Cat despre regi, se spune ca te pot gasi si-n gaura de sarpe daca vor, asa ca, la ce bun sa le stai prin preajma aiurea...
Un joc frumos, dar greu...
P.S. : Craciun fericit ! :)
@+
anomiS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu