luni, noiembrie 2

La urma urmei, orice chibrit trebuie sa arda.

Acum mi-am dat seama de ce am revenit in tara, cand toata lumea ma impingea sa n-o fac... silly me...

Vreau sa plec repede... azi, maine, saptamana viitoare. Chiar daca familia si prietenii imi sunt aici, viitorul meu in Romania s-a impachetat deja de cateva luni si s-a aruncat la gunoi. Incapatanarea m-a facut sa mai sper ca nu era vorba de viitorul meu. Acum insa si incapatanarea s-a declarat invinsa.

Cel putin pentru moment si ea e de acord ca cea mai buna solutie e sa plec. De cand m-am intors in Romania am fost ca un chibrit. Am ars continuu, am imprastiat fum in jurul meu, am sperat ca ploile si ninsoarea ma vor stinge si am asteptat... Dar n-au vrut sa ma opreasca. Asa ca, voi astepta sa ard complet si o voi lua de la capat.

Cuvintele ma obosesc foarte tare in ultimul timp, asa ca o sa ma opresc... un timp.

@+

anomiS

Niciun comentariu: