Atunci cand voi deschide ochii pentru a te vedea,
Cand iti voi accepta copiii nenascuti prin alte asternuturi
Atunci cand voi merge in pustiu pentru a te putea auzi mai bine,
Cand ma voi infrupta din imaginea ta la micul dejun, pranz si cina
Si voi dori gustari si intre mese
Numai atunci cand iti voi ierta viitorul,
Cand te voi sterge de stropii gandurilor negre din tine,
Lasandu-te sa te arunci in marea prezentului
Atunci cand te voi certa prin necuvinte
Cand te voi lega de mijlocul meu
Aducandu-ti vesnice nopti de luna plina
Atunci cand vom culege ploaia pentru zile secetoase
Cand vom adormi in pielea celuilalt
Uitand sa ne mai trezim vreodata
voi inceta sa mai scriu pe pagini pentru a-ti scrie pe buze...
marți, octombrie 13
luni, octombrie 12
Ordinea de... noapte alba
" In timpul insomniei imi spun drept consolare, ca toate ceasurile de care devin constient le smulg neantului si ca, daca as fi dormit, ele nu mi-ar fi putut apartine, nici macar n-ar fi existat vreodata ! " ( Emil Cioran )
Ca bine zice marele om... m-am uitat la stelele, planetele, cometele de pe tavan. Am jucat hotii si vardistii cu niste tantari rataciti ( e octombrie, ce naiba, nu mai mor astia ? ) pana m-am enervat si am aprins becul si-am trecut la executare. Am renuntat la muzica, ma oboseste in ultimul timp... si am trecut la audiobook-uri. Ce zile, in Olanda cand ascultam pe banda Sartre, Kant, Nietzsche, Schopenhauer in 60 de minute, Leonardo - marele om de stiinta, Stendhal, Camil Petrescu, Andrei Plesu... si tot asa.
Pe la 3 ascultam Rimbaud, am trecut apoi la Garcia Marquez... dar, desi voiam sa-mi mai exersez spaniola, m-a cam plictisit subiectul - un nene colonel merge la o inmormantare. Si in plus, vreau viata. Dupa vreo ora de explorat planete si stele fosforescente inca deasupra capului, mi-am amintit de ApropoTV. Si-am ras cu pofta pana la 7. Nu stiam ca tipu' ala de la Fara Zahar e asa tare. Aveam nevoie de asa ceva mai mult decat de somn.
Imi place enorm starea asta de dupa o noapte alba... oamenii pornesc masinile, coboara vecinii pe scari, elevi, autobuze... roboteii incep ziua. Hai sa nu fiu rea, reformulez, incepe procesul de socializare. Azi mai si ploua... distractie totala, se calca in picioare, injuraturi la volan, inghesuiala in mijloacele de transport in comun. Si-am uitat tambalaul initial, creat de schimbarea vremii. Omul avea pregatite niste haine pentru ziua de azi, care insa nu mai e asa de calduroasa ca cea de ieri. Si e si luni :))
Dar nu circul asta imi place. Asta e asa, un bonus. Are ceva magic trecerea de la intuneric la lumina. Sau cel putin, pentru mine. Cand se intuneca nu prea observ, ma trezesc dintr-o data direct in bezna. Dar dupa o noapte alba ai foarte bine fixat in creier fiecare parte de 'luminare'. Te uiti o noapte intreaga pe geam si tot ceea ce a fost neclar atatea ore prinde dintr-o data culoare. Noaptea e un teanc de hartii pe care sunt imprimate desene, iar ziua le frunzareste... si rezulta un minunat desen animat. Si dupa o noapte alba mi se pare ca esti cel mai aproape de tine, te cunosti mai bine, te-ai vazut cu ochii noptii care merg cel mai adanc in suflet.
Ma coafeaza asa de bine ameteala aia care ma insoteste toata ziua ! Ma aduce la miserupism. A fi zombie e pentru mine un avantaj... gandesc si actionez mai bine in situatii de criza, de oboseala...
Si-acum, ma scuzati, ma asteapta cafeaua si tigara de dimineata...
Va ofer si voua doua sortimente de cafea:
Paula Seling - Cafeaua de dimineata
Asculta mai multe audio Muzica
Doru Stanculescu - Cafeaua de dimineata
Asculta mai multe audio Muzica
@+
anomiS
Ca bine zice marele om... m-am uitat la stelele, planetele, cometele de pe tavan. Am jucat hotii si vardistii cu niste tantari rataciti ( e octombrie, ce naiba, nu mai mor astia ? ) pana m-am enervat si am aprins becul si-am trecut la executare. Am renuntat la muzica, ma oboseste in ultimul timp... si am trecut la audiobook-uri. Ce zile, in Olanda cand ascultam pe banda Sartre, Kant, Nietzsche, Schopenhauer in 60 de minute, Leonardo - marele om de stiinta, Stendhal, Camil Petrescu, Andrei Plesu... si tot asa.
Pe la 3 ascultam Rimbaud, am trecut apoi la Garcia Marquez... dar, desi voiam sa-mi mai exersez spaniola, m-a cam plictisit subiectul - un nene colonel merge la o inmormantare. Si in plus, vreau viata. Dupa vreo ora de explorat planete si stele fosforescente inca deasupra capului, mi-am amintit de ApropoTV. Si-am ras cu pofta pana la 7. Nu stiam ca tipu' ala de la Fara Zahar e asa tare. Aveam nevoie de asa ceva mai mult decat de somn.
Imi place enorm starea asta de dupa o noapte alba... oamenii pornesc masinile, coboara vecinii pe scari, elevi, autobuze... roboteii incep ziua. Hai sa nu fiu rea, reformulez, incepe procesul de socializare. Azi mai si ploua... distractie totala, se calca in picioare, injuraturi la volan, inghesuiala in mijloacele de transport in comun. Si-am uitat tambalaul initial, creat de schimbarea vremii. Omul avea pregatite niste haine pentru ziua de azi, care insa nu mai e asa de calduroasa ca cea de ieri. Si e si luni :))
Dar nu circul asta imi place. Asta e asa, un bonus. Are ceva magic trecerea de la intuneric la lumina. Sau cel putin, pentru mine. Cand se intuneca nu prea observ, ma trezesc dintr-o data direct in bezna. Dar dupa o noapte alba ai foarte bine fixat in creier fiecare parte de 'luminare'. Te uiti o noapte intreaga pe geam si tot ceea ce a fost neclar atatea ore prinde dintr-o data culoare. Noaptea e un teanc de hartii pe care sunt imprimate desene, iar ziua le frunzareste... si rezulta un minunat desen animat. Si dupa o noapte alba mi se pare ca esti cel mai aproape de tine, te cunosti mai bine, te-ai vazut cu ochii noptii care merg cel mai adanc in suflet.
Ma coafeaza asa de bine ameteala aia care ma insoteste toata ziua ! Ma aduce la miserupism. A fi zombie e pentru mine un avantaj... gandesc si actionez mai bine in situatii de criza, de oboseala...
Si-acum, ma scuzati, ma asteapta cafeaua si tigara de dimineata...
Va ofer si voua doua sortimente de cafea:
Paula Seling - Cafeaua de dimineata
Asculta mai multe audio Muzica
Doru Stanculescu - Cafeaua de dimineata
Asculta mai multe audio Muzica
@+
anomiS
duminică, octombrie 11
Viata ca o teapa...
Am recitit azi cartea 'Viata ca o teapa' de Alan H. Cohen. Gasiti mai jos cele mai frumoase pasaje/citate :
1. Nu mai cred in Mos Craciun de la 6 ani, cand mama m-a dus intr-un magazin sa-l vad si Mosul mi-a cerut un autograf ( Shirley Temple)
2. Prietenia adevarata poate exista doar intre cei egali ( Platon )
3. Imitarea este sinucidere ( Emerson )
4. Realitatea este doar pentru aceia care nu pot face fata imaginatiei
5. Nu-mi da voie busola mea interioara si-mi cunosc locul ( raspunsul lui Colin Powell in legatura cu refuzul de a candida la presdintia SUA)
6. Uita ceea ce ai invatat pentru a-ti aminti ceea ce stii
7. Multi oameni mor la 25 de ani, dar nu sunt ingropati decat la 75. (Benjamin Franklin)
8. Daca nu-ti folosesti mintea, o va face altcineva
9. Chiar de castigi intr-o intrecere de soareci, tot soarece ramai (Lily Tomlin)
10. Pare ciudat,dar daca te incapatanezi sa iei doar ceea ce este mai bun din viata, vei reusi ( Somerset Maugham)
11. Atunci cand reinvii un trecut dureros repovestindu-l, nu faci decat sa aduci la festinul de astazi cadavrul imputit al unui animal cu care maculezi frumusetea momentului.
12.Gandeste-te ca poti sau gandeste-te ca nu poti. In ambele cazuri, ai dreptate ( Henry Fonda)
13. Miracolele se intampla celor care cred in ele, iar dramele celor care le asteapta.
14. Paharul ti se va umple indiferent de marimea lui. Asadar, alege-l pe cel mai mare.
15. Cand te uiti in oglinda, iti place pe cine vezi sau numai ceea ce vezi ?
16. Toti cei care iti spun ca ai o problema vor sa-ti vanda ceva pentru a o rezolva
17. Nimeni nu moare cu adevarat. Ne schimbam doar adresa.
18. Arta medicinei consta in a binedispune pacientul in timp ce natura vindeca ( Voltaire)
19. Moise ne-a trimis cele 10 porunci, dar :
a) nimeni nu vrea sa i se porunceasca
b) nimeni nu are rabdare sa descarce de pe internet cele 10 porunci.
20. Fa ceea ce este important , nu ceea ce este urgent ( Stephen Covey )
21. Daca nu-ti faci timp, nu vei avea niciodata
22. - In mintea mea se bat in permanenta doi caini. Unul este frumos si intelept, celalalt urat si turbat. Care va castiga ? l-a intrebat un tanar razvoinic pe vraciul tribului
- Cel intelept si frumos, a raspuns vraciul
- De unde stii ?
- Pentru ca pe el il hranesti.
23. Inainte de a urca pe scara succesului, ai grija sa o sprijini de peretele care trebuie.
24. Daca te lupti sa obtii ceva, te vei lupta si sa pastrezi.
25. 'O broscuta se afla la capatul unui bustean si sare spre celalalt capat. Dupa prima saritura, ajunge la jumatatea distantei. Sare mai departe, de fiecare data parcurgand jumatate din distanta ramasa. Cate sarituri mai are de facut pana ajunge la capatul celalalt ? '
26. E destul loc in varf pentru toata lumea.
27. Indiferent cine esti, vorbesti atat de tare incat abia aud ce spui ( Emerson)
28. Cum pot avea incredere in da-ul tau daca nu ti-am auzit niciodata nu-ul ?
29. Da, e greu sa pleci, dar de la un punct incolo e mai greu sa ramai
30. Arunca-te sau iesi afara din apa, dar nu mai sta la marginea bazinului clantanind din dinti.
@+
anomiS
1. Nu mai cred in Mos Craciun de la 6 ani, cand mama m-a dus intr-un magazin sa-l vad si Mosul mi-a cerut un autograf ( Shirley Temple)
2. Prietenia adevarata poate exista doar intre cei egali ( Platon )
3. Imitarea este sinucidere ( Emerson )
4. Realitatea este doar pentru aceia care nu pot face fata imaginatiei
5. Nu-mi da voie busola mea interioara si-mi cunosc locul ( raspunsul lui Colin Powell in legatura cu refuzul de a candida la presdintia SUA)
6. Uita ceea ce ai invatat pentru a-ti aminti ceea ce stii
7. Multi oameni mor la 25 de ani, dar nu sunt ingropati decat la 75. (Benjamin Franklin)
8. Daca nu-ti folosesti mintea, o va face altcineva
9. Chiar de castigi intr-o intrecere de soareci, tot soarece ramai (Lily Tomlin)
10. Pare ciudat,dar daca te incapatanezi sa iei doar ceea ce este mai bun din viata, vei reusi ( Somerset Maugham)
11. Atunci cand reinvii un trecut dureros repovestindu-l, nu faci decat sa aduci la festinul de astazi cadavrul imputit al unui animal cu care maculezi frumusetea momentului.
12.Gandeste-te ca poti sau gandeste-te ca nu poti. In ambele cazuri, ai dreptate ( Henry Fonda)
13. Miracolele se intampla celor care cred in ele, iar dramele celor care le asteapta.
14. Paharul ti se va umple indiferent de marimea lui. Asadar, alege-l pe cel mai mare.
15. Cand te uiti in oglinda, iti place pe cine vezi sau numai ceea ce vezi ?
16. Toti cei care iti spun ca ai o problema vor sa-ti vanda ceva pentru a o rezolva
17. Nimeni nu moare cu adevarat. Ne schimbam doar adresa.
18. Arta medicinei consta in a binedispune pacientul in timp ce natura vindeca ( Voltaire)
19. Moise ne-a trimis cele 10 porunci, dar :
a) nimeni nu vrea sa i se porunceasca
b) nimeni nu are rabdare sa descarce de pe internet cele 10 porunci.
20. Fa ceea ce este important , nu ceea ce este urgent ( Stephen Covey )
21. Daca nu-ti faci timp, nu vei avea niciodata
22. - In mintea mea se bat in permanenta doi caini. Unul este frumos si intelept, celalalt urat si turbat. Care va castiga ? l-a intrebat un tanar razvoinic pe vraciul tribului
- Cel intelept si frumos, a raspuns vraciul
- De unde stii ?
- Pentru ca pe el il hranesti.
23. Inainte de a urca pe scara succesului, ai grija sa o sprijini de peretele care trebuie.
24. Daca te lupti sa obtii ceva, te vei lupta si sa pastrezi.
25. 'O broscuta se afla la capatul unui bustean si sare spre celalalt capat. Dupa prima saritura, ajunge la jumatatea distantei. Sare mai departe, de fiecare data parcurgand jumatate din distanta ramasa. Cate sarituri mai are de facut pana ajunge la capatul celalalt ? '
26. E destul loc in varf pentru toata lumea.
27. Indiferent cine esti, vorbesti atat de tare incat abia aud ce spui ( Emerson)
28. Cum pot avea incredere in da-ul tau daca nu ti-am auzit niciodata nu-ul ?
29. Da, e greu sa pleci, dar de la un punct incolo e mai greu sa ramai
30. Arunca-te sau iesi afara din apa, dar nu mai sta la marginea bazinului clantanind din dinti.
@+
anomiS
sâmbătă, octombrie 10
5 o'clock singing
Jewel - You were meant for me
Alanis Morissette - Ironic
Joan Osborne - One of us
@+
anomiS
Alanis Morissette - Ironic
Joan Osborne - One of us
@+
anomiS
vineri, octombrie 9
Matematica
Adun de peste 20 de ore franturi de timp, de timp care-mi apartine. Si cred ca am ajuns la performanta de a acumula in jur de 100 de minute. Acum e unul din putinele segmente din ultima zi in care sunt lucida, in care sunt capabila sa fac ceva. Chiar si cand am citit, gandul imi era atat de departe, incat nu mai stiu daca am explorat cu adevarat cele 7 vieti ale personajelor lui Rebreanu sau te-am cautat.
Sangele mi-e in continua fierbere,( ma intreb care-i limita... ) desi incerc cu ferocitate sa ating linia de plutire, sa ma agat de ceva, orice care sa imi redea starea de normalitate. Am mancat o data in tot acest timp, nu de foame, ci din reflex, am zis ca ar fi cazul sa fac si asta. Am inghitit de 3-4 ori, fara chef si mi-am zis ca e suficient.
Muzical vorbind, orele astea s-au impartit intre Umbra lui Alifantis si 9 vieti ale celor de la Bosquito. Am trecut la Taxi si apoi m-am invoit sa trec putin si prin alte melodii, doar-doar mi-oi mai veni in fire. In curand cred ca trec iar la Bosquito...
Sufletul mi-e mai usor de descifrat ca oricand. Nu contine decat o adunare de baza:1+1= 2. Nu are necunoscute, stie exact care sunt partile implicate, stie si rezultatul, dar asta-i tot ce poate spune, sarmanul.
Vreau sa ii spun ca povestea nu-i asa de simpla, ca un 1 e acum legat de o necunoscuta si desi insista ca se afla unde trebuie sa fie nu cred ca simte cu adevarat asta. 1+n nu are nici o finalitate... Celalalt 1 e mai degraba un stegulet turnat in ciment, care abia mai flutura in vant. Isi simte neputinta. Cam asta e situatia, suflete... let me be. Dar nu vrea sa se calmeze, insita cu 1+1=2 pana la epuizare si nu mai stiu ce sa fac.
Sunt convinsa ca ambii 1 s-au recunoscut, nu stiu sa explic altfel noptile nedormite, cuvintele spuse dincolo de miezul noptii. Daca intr-adevar ai fi exact unde trebuie sa fii, nu m-ai mai citi in zorii zilei, nu ai mai pleca cu mine in gand si ai intra apoi sa vorbesti cu mine cand ai aproape necunoscuta despre care imi arunci fraze pompoase cu iz de declaratie de iubire. Am inteles perfect tacerea... spui. Tu cand o sa intelegi cuvintele ?
In alta ordine de idei, ai facut matematica mai mult decat mine. De ce vrei sa uiti ca 1+1=2 ?
Nu te intreba daca merita, fa sa merite... parca.
@+
anomiS
Sangele mi-e in continua fierbere,( ma intreb care-i limita... ) desi incerc cu ferocitate sa ating linia de plutire, sa ma agat de ceva, orice care sa imi redea starea de normalitate. Am mancat o data in tot acest timp, nu de foame, ci din reflex, am zis ca ar fi cazul sa fac si asta. Am inghitit de 3-4 ori, fara chef si mi-am zis ca e suficient.
Muzical vorbind, orele astea s-au impartit intre Umbra lui Alifantis si 9 vieti ale celor de la Bosquito. Am trecut la Taxi si apoi m-am invoit sa trec putin si prin alte melodii, doar-doar mi-oi mai veni in fire. In curand cred ca trec iar la Bosquito...
Sufletul mi-e mai usor de descifrat ca oricand. Nu contine decat o adunare de baza:1+1= 2. Nu are necunoscute, stie exact care sunt partile implicate, stie si rezultatul, dar asta-i tot ce poate spune, sarmanul.
Vreau sa ii spun ca povestea nu-i asa de simpla, ca un 1 e acum legat de o necunoscuta si desi insista ca se afla unde trebuie sa fie nu cred ca simte cu adevarat asta. 1+n nu are nici o finalitate... Celalalt 1 e mai degraba un stegulet turnat in ciment, care abia mai flutura in vant. Isi simte neputinta. Cam asta e situatia, suflete... let me be. Dar nu vrea sa se calmeze, insita cu 1+1=2 pana la epuizare si nu mai stiu ce sa fac.
Sunt convinsa ca ambii 1 s-au recunoscut, nu stiu sa explic altfel noptile nedormite, cuvintele spuse dincolo de miezul noptii. Daca intr-adevar ai fi exact unde trebuie sa fii, nu m-ai mai citi in zorii zilei, nu ai mai pleca cu mine in gand si ai intra apoi sa vorbesti cu mine cand ai aproape necunoscuta despre care imi arunci fraze pompoase cu iz de declaratie de iubire. Am inteles perfect tacerea... spui. Tu cand o sa intelegi cuvintele ?
In alta ordine de idei, ai facut matematica mai mult decat mine. De ce vrei sa uiti ca 1+1=2 ?
Nu te intreba daca merita, fa sa merite... parca.
@+
anomiS
Feels like insomnia...
Ce fac ? De la foarte bine in sus, cum altfel? Ma mint ca sunt bine, asta fac si a te minti pe tine e cel mai greu. Si nu pot sa adorm, iar. ' Fiori prin mine umbla si nu am trebuinta... ', simt un gol imens si nu ma pot calma. Am inteles prea bine, partea mea rationala a fost total de acord, dar cu partea emotionala nu reusesc sa inchei armistitiu.
Si toata ziua am ascultat Marcas de Ayer si Umbra... si-am citit Adam si Eva. Si acum abia imi misc degetele, tremur toata si nu-mi doresc decat sa-ti aud vocea, sa ma suni si sa iti vorbesc 1 minut. Stii prea bine ca nu conteaza ora si stii ca n-o sa-ti spun nimic lumesc pentru ca ...
dar, ma intreb... u poti dormi ?
@+
anomiS
Si toata ziua am ascultat Marcas de Ayer si Umbra... si-am citit Adam si Eva. Si acum abia imi misc degetele, tremur toata si nu-mi doresc decat sa-ti aud vocea, sa ma suni si sa iti vorbesc 1 minut. Stii prea bine ca nu conteaza ora si stii ca n-o sa-ti spun nimic lumesc pentru ca ...
dar, ma intreb... u poti dormi ?
@+
anomiS
joi, octombrie 8
Scornicesti, mai traiesti ?
Dorind sa mai uit de una, de alta... am mers azi la Scornicesti. Am vazut un stadion trist, obosit, ruginit, dar cu un gazon mai bun decat al Stelei. Am bantuit pe strazi sperand sa mai gasesc un strop de energie. Alta data, orasul bravului conducator, Scornicestiul respira azi cu greu.
Au leagane ( m-am abtinut sa ma dau ), banci noi ( si de lemn si din alea cu bani... ), un Ethos, ceva ANL-uri. Si cam atat... restul e prafuit. Primaria parca ar fi fost bombardata, la cele doua intrari in oras, placute anunta rauri inexistente, o cladire impartita intre casa de cultura si biroul unui politician, doua fabrici odata celebre ( Gama si Pulsor ) mai au putin si cad la viitoarea rafala.
M-am asezat la un moment dat pe o banca si am inceput sa citesc Clopotul de sticla al Sylviei Plath. N-am apucat sa citesc prea mult, pentru ca din bloc au iesit 2 femei care au inceput sa ma ia la intrebari ( in sensul bun ). In mai putin de jumatate de ora mi-am facut rezumatul, parte care nu mi-a placut niciodata. Nu-mi place sa mi se puna intrebari cu nemiluita si mai ales, nu-mi place pentru ca raspund cu sinceritate. Imi place sa comunic, dar nu inteleg de ce unii oameni sunt asa de curiosi, de ce sunt interesati de viata unor necunoscuti. Poate si pentru ca astea sunt instrumentele de comunicare de baza si multi oameni nu vad dincolo de ele. Spre final m-am intristat din nou vazand in ce stare jalnica suntem: somajul e la el acasa in Scornicesti, oamenii nu mai stiu ce sa faca, au pierdut singurul lucru care-i tinea treji.
Imi pasa atat de mult de oameni, ma urasc pentru asta. Mi-a pierit cheful de toate si la scurt timp am incercat sa evadez. Si am facut-o, am mers la masina si m-am cufundat din nou in lectura, pentru a aluneca in America anilor '50 si a uita de Romania anilor 2000.
@+
anomiS
Au leagane ( m-am abtinut sa ma dau ), banci noi ( si de lemn si din alea cu bani... ), un Ethos, ceva ANL-uri. Si cam atat... restul e prafuit. Primaria parca ar fi fost bombardata, la cele doua intrari in oras, placute anunta rauri inexistente, o cladire impartita intre casa de cultura si biroul unui politician, doua fabrici odata celebre ( Gama si Pulsor ) mai au putin si cad la viitoarea rafala.
M-am asezat la un moment dat pe o banca si am inceput sa citesc Clopotul de sticla al Sylviei Plath. N-am apucat sa citesc prea mult, pentru ca din bloc au iesit 2 femei care au inceput sa ma ia la intrebari ( in sensul bun ). In mai putin de jumatate de ora mi-am facut rezumatul, parte care nu mi-a placut niciodata. Nu-mi place sa mi se puna intrebari cu nemiluita si mai ales, nu-mi place pentru ca raspund cu sinceritate. Imi place sa comunic, dar nu inteleg de ce unii oameni sunt asa de curiosi, de ce sunt interesati de viata unor necunoscuti. Poate si pentru ca astea sunt instrumentele de comunicare de baza si multi oameni nu vad dincolo de ele. Spre final m-am intristat din nou vazand in ce stare jalnica suntem: somajul e la el acasa in Scornicesti, oamenii nu mai stiu ce sa faca, au pierdut singurul lucru care-i tinea treji.
Imi pasa atat de mult de oameni, ma urasc pentru asta. Mi-a pierit cheful de toate si la scurt timp am incercat sa evadez. Si am facut-o, am mers la masina si m-am cufundat din nou in lectura, pentru a aluneca in America anilor '50 si a uita de Romania anilor 2000.
@+
anomiS
Abonați-vă la:
Postări (Atom)