marți, decembrie 15

Dragostea-i o curva...

Marin Preda povestea in urma cu ceva ani despre momentul cand si-a cumparat prima pereche de ochelari. Avea probleme de vedere inca de mic, insa nu-si putuse permite o pereche de ochelari decat destul de tarziu, cand vederea ii era destul de slaba.

Scriitorul spune cat de socat a fost sa vada atat de clar mizeria din jurul sau, fetele triste sau rautatea. A hotarat ca lumea pe care 'o vedea' el era mult mai frumoasa, asa ca a renuntat la ochelari.

Am vazut azi un nevazator insotit de un caine. Mergea in shopping center si sincer se descurca foarte bine printre toate rafturile, pancartele de acolo. M-am gandit inca o data la cum ar fi viata daca n-as vedea... Cred ca oamenii se bazeaza mult prea mult pe vedere, ignorand toate celelalte simturi. Totul se rezuma la culori, forme... si uita de auz, de pipait, gust, miros... Dintre toate astea, cel mai tare m-ar afecta sa nu pot auzi. Pentru ca tacerea e cea mai apriga arma, m-ar nimici cu siguranta. In plus, tacerea e si cel mai prost scut, atunci cand ai ceva de spus, desigur, si iti impui sa taci.

Cat despre vedere, avea dreptate Preda, era mai frumoasa lumea mea fara ochelari , pentru ca n-au facut decat sa-mi arate ce-am pierdut. Am vazut mai clar sertarele incarcate cu sentimente ale dulapului meu, dar la ce folos, caci au fost rapid ravasite de tacere. Si s-au amestecat culorile, iar tristetea, dezamagirea si durerea sunt singurele piese pe care le mai disting din amalgamul din dulap.

Numai ca nu e simplu sa uiti ceea ce-ai vazut. Sunt sigura ca si pe Preda l-au urmarit imaginile clare ale lumii in care traia mult timp dupa ce a renuntat la ochelari. Cu siguranta isi amintea ca mizeria n-a disparut o data cu inlaturarea ochelarilor. Asa si la mine, nebunul de alb ma doare, ma sangereaza... iar eu ma simt un corp inanimat. Si in noaptea asta am fost supusa unei operatii pe cord deschis, mi-a fost mai iarna decat oricand, m-ai ingropat in tacere si ignorare mai rau decat au reusit vreodata sa ma blocheze zapezile adevarate din copilarie.

In noaptea asta am vazut cat de oarecare ti-am fost... si-am plans...

@+

anomiS

joi, decembrie 10

Intr-o zi o sa te doara prea tare joia

Ma gandeam zilele trecute ca n-am luat niciodata nimic in serios, am incercat multe lucruri fara sa-mi pese de repercusiuni. Am lucrat, am fost la scoli de vara si la cursuri internationale, am plecat in diverse tari, am luat-o de la capat de zeci de ori. Si nu m-am stresat, am pornit mereu cu optimism si am facut bilantul numai la sfarsit. Am incercat sa scot ceva bun din fiecare zi, dar nu m-am consumat cand nu reuseam. Nu mi-am pus intrebarea ' unde te vezi peste 5 ani? ', pentru ca vreau sa traiesc prezentul, sa fiu 'om', sa ajut cand pot, sa vad locuri noi, sa invat de la altii.

Anglia e destul de faina, oamenii sunt amabili si in ciuda stereotipurilor, zambesc mult si stiu ca Romania exista pe harta Europei. Au ei prize ciudate, ploi de zece ori de zi, funny accent si volan pe dreapta, dar mai au si parcuri frumoase, carti bune si ieftine si apa foarte calda, preferata mea.

Nu regret ca am venit aici, cum spuneam mai sus, nu ma consum pentru nimic, mai bine ma implic si incerc sa 'give my best' si restul vine de la sine. Singurul 'domeniu' pe care il iau in serios e iubirea. Acolo stiu exact ce vreau. Si n-am glumit cand am spus ca TU esti... si o stii fir-ar la fel de bine ca mine. Stii ca abia acum iti indrepti pasii spre morile de vant. Si o sa te tot duci, pentru ca, dragul meu, oi fi tu cultivat, poti sa scrii poezii, sa desenezi, sa canti, sa vorbesti atatea limbi straine... dar cand vine vorba de iubire esti un prost. Crezi ca in versuri se traieste? In muzica ? Ce castigi daca strangi toata iubirea in ele ?

O sa-ti spuna ploile la 50 de ani ceea ce ti-am spus si eu mai sus...

Pentru ca e joi... si nu pot dormi... si afara ploua tare... ascult 2 melodii si-am sa te iert ca-mi esti asa departe...

@+

anomiS

luni, noiembrie 30

AMR: 1 zi si cateva ore...

Senzatie de cantec prost in care in prima strofa ea se plange ca el a parasit-o, in a doua el boceste la randu-i, ca ea l-a parasit. Vine refrenul unde ne spun amandoi cat de tare doare ca au fost inselati. Apoi trecerea spre ultima repriza de refren de unde descoperim ca le e mai bine fara, ca se bucura ca au scapat de el/ea si ca privesc cu optimism spre viitor. Dupa care ne paleste din nou refrenul si ni se arunca din nou in fata tristetea, lacrimile... & company.

Exact asta fac, numai ca folosesc mai multe melodii... una calda, una rece. My eyes are blinded by you, pe urma run baby, run... inca o zi... adagio, nu am chef azi, noi in anul 2000.

Patetic...

Imi fac bagajul, ma vad in Londra, ma vad fericita acolo, dupa care ma uit la ceas, vad cat mai am pana plec si imi iau la revedere pe rand de la cei dragi. Apoi comprim timpul si ma vad in iunie 2010.( pentru mine in iunie a fost inceputul mereu, nu ianuarie) Si raman numai cu timp pierdut... si mai mult timp pierdut, cand tot ceea ce-mi doream era australia si ... Ma vad citind cartea care a aparut intre timp, renuntand sa-mi mai pun intrebari, neinteresandu-ma care dintre poezii vorbeste oare despre mine... Pentru ca o sa stiu ca mult prea mult a trecut.

Before sunset nu ar merge, nu ti-as oferi un ceai pentru ca n-as mai sti sa-l indulcesc, ploile londoneze ar fi udat pana atunci toate strazile pe care te-am asteptat sa vii. N-as mai fi capabila nici macar sa te intreb 'ce mai faci?'. Stii de ce ? Pentru ca n-as mai vrea sa stiu. Acum ma intereseaza, in 2009, cum te poti suporta cand stii ca plec, cum te poti inghiti cand nu esti capabil sa spui un 'drum bun'.

La revedere, Romania...

duminică, noiembrie 29

Un om norocos (citate)

Cu tot respectul pentru Paler, cartea asta nu merita citita. Mi-au placut numai urmatoarele citate:

* Ceea ce ni se pare ca am trait ne exprima la fel de bine ca amintirile autentice.

* ... asa sunt oamenii.Cu cat esti mai aproape de starea unui vierme, cu atat ii induiosezi mai mult, pe cand valoarea ta ii pune in stare de alarma, socotind-o o ofensa personala.

* Nu cunosc o interdictie mai rece decat o usa care se clatina in balamale, nepazita de nimeni.

* -Asculta, Dinule, ce inseamna a te realiza ? A-ti inchide destinul. Ca pe un cerc. Esti realizat, cu alte cuvinte, poti sa mori.

* Destinul ne urmareste ironic cum bajbaim intre scuze, cersind o amanare, apoi alta, din ce in ce mai infricosati, pana ce, brusc, se plictiseste, devine nerabdator, se incrunta si porunceste : "acum, salt!", si cu un suspin intram in neant.

* trebuia sa ceri un bon pentru amintirile lasate la arhiva...

* ... destept poti sa pari fara sa fii, dar daca nu esti un prost autentic te dai de gol.Scapi o vorba mai ca lumea si esti pierdut.

* Cea mai mare ciudatenie a lui Victor era ca tinea ascuns sub perna un dictionar vechi din care taia zilnic un cuvant. Cuvintele taiate nu le mai folosea.

* ...numai treaz poti sa zici : " Nu mai stau aici, nu-mi place.Plec" Visul il visezi si ii apartii. Te lovesti de gratiile lui ca de o cusca...

* Constiinta (...) e cel mult o carpa cu care-ti stergi pantofii.

* Nu e nevoie sa fii mitocan. Reputatia pe care o ai in privinta asta iti ajunge.

* Trebuia sa ma nasc urs. Sa ma culc iarna si sa nu ma scol decat desmortit de caldura primaverii. Dar nu se mai poate face nimic.

* Imi ador neputinta. Ea e salvarea mea, ma scuteste de regrete. Imi zic "nu pot" si cu asta am terminat, nu mai am nici un repros sa-mi fac. Sunt omul cu cele mai putine dezamagiri, pentru ca am evitat sa am sperante.Ii las pe altii sa-si umple viata cu deziluzii.

* In viata e ca la cursele de cai. Nu te opresti pentru ca un calaret a cazut din sa. Cel mult, il feresti.

* Trecand prin parc am vazut un grup de batrani jucand sah. Am retinut urmatorul schimb de replici:
- Nevasta-mea e un inger.
- A mea n-a murit inca.

* Doua lucruri nu le imparti probabil cu nimeni. Asteptarea si moartea.

* Ce e infernul ? O coarda rupta. Ajunge o singura coarda rupta si unitatea, minunea, se sfarama.Omul nu mai e om.

* ...asta e faimoasa noastra generozitate. Ne ferim sa nu ne murdarim cumva de singuratatea si de suferintele altora...

* Sunt ca un sarpe boa care a inghitit viata si abia acum o digera si simte ca propria lui viata il ucide.

* Am citit undeva ca viata femeii este cu totul diferita de cea a barbatilor. Barbatul ramane acelasi toata viata. Este acelasi inainte de a fi iubit o femeie si dupa. In timp ce, in ziua cand a cunoscut adevarata dragoste, viata unei femei este rupta in doua.In ziua aceea devine alta.

* ...asa e omul, nu-i place sa se balaceasca singur; vrea sa fie si altii cu el in noroi.

* Iata filoofia mea. Nu exista decat 2 adevaruri. Unul care seamana cu baloanele umflate, altul care seamana cu baloanele golite,flscaite, dupa ce-au fost intepate.Fiecare crede in ce doreste. Intr-un adevar umflat sau intr-unul desumflat.

* Cum sa fii liber daca esti singur ? Singur nu esti liber niciodata. Singuratatea nu e libertate, ci sclavie. Nu suntem liberi decat legati de un om sau de o idee.

@+

anomiS

vineri, noiembrie 27

Decupaj

ma decupez in ploaie si mi-e bine.
descopar ca pentru unii 'Te iubesc' e o scama
incerc sa sterg un nume tatuat pe inima
plec si nu stiu exact ce las si ce iau cu mine

cerand numai raspunsuri monosilabice
mi s-a raspuns prin taceri nesfarsite, scaldate in melodii
si am primit o mare... dar argintie, de ace.

mi-a fost furata cutia viselor si cu capacul ramas n-am ce inchide
agat in cui intrebari si raspunsuri deopotriva
dar si o zi a saptamanii care nu mai surade

arunc zarul si apare... sapte
un telefon imi suna continuu in suflet
imi aminteste ca am primit odata un bilet
pentru spectacolul stelelor patrate

...dar am ramas doar stele desenate... nedecupate.

@+

anomiS

duminică, noiembrie 22

Condamnare

Respect cu solemnitate un program al unui job inexistent, neplatit, un job la distanta. Implica o singura activitate, 10-12 ore zilnic fac acelasi lucru. Vreau sa demisionez, asta nu-i program, e pedeapsa, e inuman. Dar n-am cui sa-i predau demisia, nu am nici un sef. Asa ca trebuie sa indur... rabdare si tutun.
Dar acum imi acapareaza si somnul. Credeam ca macar atunci cand dorm ma pot odihni, pot lua pauza.

Azi insa m-am trezit obosita psihic si fizic. Pentru ca toata noaptea am 'participat' la o nunta... si ti-am vazut pentru prima data chipul in vis. Nu stiu ce cautam eu acolo, cum ajunsesem la nunta ta. Stiu insa ca stateam in primul rand si ma uitam la tine impietrita. Tu nu te uitai la ea, te uitai fix in ochii mei si ma rugai parca sa fac ceva. Imi muscam buzele si ma fortam sa nu izbucnesc in lacrimi, iar a vorbi isi pierduse definitia.

Singurul lucru pe care il aveam in minte era raspunsul pe care voiam sa-l strig, sa-l scriu... sa-l rup din toate cartile, ziarele, revistele... Asteptam momentul in care preotul intreaba daca este cineva impotriva nuntii. Dar am uitat ca asta se intampla numai in filme, ca la noi nu exista asa ceva. Am inghitit raspunsul si m-am mai uitat o data la tine. Durerea trecea din ochii tai in ochii mei, nu mai auzeam nimic, nu mai stiam nimic, nu ne mai pasa de ce vor spune ceilalti. Atunci n-am mai rezistat, am inchis ochii pentru cateva secunde pentru a iesi din transa, m-am ridicat si am iesit din biserica.

Nu inteleg de ce a fost nevoie sa traiesc asta, a fost ca si cand intr-adevar am fost acolo. Si ceea ce ma sfasie cel mai tare e faptul ca nici macar in vis n-am fost capabila sa iau ceea ce-mi doresc mai mult decat orice...

Iubindu-te fara de moarte,
Nici viata-mi pare ca n-am...




Emeric Imre - Condamnare
Asculta mai multe audio Muzica

@+

anomiS

vineri, noiembrie 20

Fragmente din mine...

E vocea mea, asa ca TU sari peste...

Wind of change...



Foolish games...



@+

anomiS