A fost o noapte tare ciudata. M-am hotarat sa merg la greci pentru slujba de inviere si la 22.50 eram in fata bisericii ( ma rog, mai degraba un schit ceva mai maricel).
Chiar nu stiu ce am avut, dar am stat in fata bisericii vreo 20 de minute. Am fumat 2 tigari, asta dupa ce mai fumasem una cu 2 minute inainte sa gasesc biserica. Stiu sigur ca mi-a fost frica sa intru. Nu stiu insa de ce. Asa ca am tot amanat, fumam si ma uitam la cer. Simteam ca nu pot sa intru...
Intr-un final m-am hotarat sa ma misc din loc, am deschis usa si am vazut vreo 15 oameni care stateau pe scaune asezate de-a lungul peretilor. Era mai degraba intuneric, 3 persoane citeau dintr-o carte (in engleza).
Nu puteam sa ma concentrez deloc la ce spuneau, ma tot fataiam de pe un picior pe altul, simteam ca imi vine rau si incercam sa-mi aduc aminte o rugaciune, crezul... dar singura rugaciune pe care o mai stiam era Tatal Nostru. Pur si simplu simteam ca ma sufoc, imi venea sa plang, voiam sa plec.
Intr-un final, dupa ce au mai venit ceva oameni, lumea impartea lumanari cunoscutilor si preotul a iesit sa aranjeze cateva lucruri pe o masa n-am mai rezistat si am plecat.
Era 23.30 si m-am indreptat spre rusi, cealalta optiune ortodoxa. Abia respiram ( si nu de la efort) dar m-am hotarat sa merg si la cealalta biserica sa vad daca se repeta situatia. ( masochista din fire, ce sa-i faci ? ) Am incurcat drumul.. si la 12 eram pe strazi, mai degraba fericita ca nu mai sunt nevoita sa trec prin experienta de mai devreme, ca mai bine ma duc acasa. Imi parea oarecum rau ca nu iau lumina... dar preferam sa nu-mi mai bata inima in halul ala si sa ma sufoc.
Cu toate astea... nu m-am lasat ( same masochism ). I-am gasit si pe rusi. Biserica lor era mult mai mare, luminoasa ( desi e un hambar din ala de vezi prin filme, transformat in biserica), am putut sa iau si eu de undeva o lumanare... si preotul tinea slujba in engleza, rusa, romana si alte cateva limbi slave.
Am raspuns Adevarat a Inviat si am cantat Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand... Eram cativa romani acolo, ii auzeam raspunzand la Hristos a inviat. Am si luat lumina de la ei.
Nu ma pot gandi decat la un singur lucru referitor la prima experienta, nu stiu daca intr-adevar asta a fost sau nu. Faptul ca am indraznit sa citesc cartea altcuiva , chiar daca am incercat sa ma impotrivesc cat de mult am putut. Si nu inteleg de ce tot eu a trebuit sa sufar in halul ala in noaptea asta in conditiile in care eu ma fortez sa tac, sa uit... si imi apare numele ala peste tot si multe alte lucruri care au legatura cu el. Cum uit putin, gata gasesc un film in care personajul se intituleaza... ca Matt Damon in The Rainmaker ( cel mai recent, ieri). Si m-am uitat la film vreo 30 de minute, timp in care nu i-a zis nimeni pe nume. Apoi s-a prezentat tipul cuiva. Cand am auzit, l-am oprit.
Cel putin am auzit fragmente din slujba de inviere in romana...
@+
anomiS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu