Urasc diminetzile. Toata linistea dispare dintr-o data si esti inconjurat de bezmetici care se ingramadesc sa inceapa ziua. Nu mai poti sa gandesti, trebuie sa muncesti. Trebuie sa socializezi fortat, sa zambesti in stanga si-n dreapta si sa arati mai putin adormit decat cei pe care ii intalnesti. Cine se scoala de dimineatza departe ajunge... asa ca trebuie sa pari fresh, sa se vada din avion cate lucruri ai facut tu de cand te-ai trezit.
Ei bine, eu nu pot. N-am chef de vorba, n-am chef sa zambesc de complezenta, pentru ca stiu ca nu ma pot incadra in tiparul asta de working class hero. Dimineazta sunt in moarte clinica, nu imi aduc aminte de nici o realizare mareatza infaptuita dimineatza in afara de orele petrecute dormind.
La scoala nu intelegeam nimic in primele ore, la lucru ma bucuram numai ca scap de partea din zi care nu-mi place. Un singur lucru era mai enervant decat examenele la ora 8 si anume: examenele de sambata de la ora 14 ale doamnei Brandl-Gherga.
De asemenea, asociez dimineatza cu interminabile cozi, isterie dupa cafea, cu distrugerea brutala a viselor. As compara dimineatza cu pasajele care cuprind descrieri detaliate ale unor munti, campii, ale unei cladiri, camere... La fel cum secventele astea sunt ' de umplutura ', ba te mai si tin in loc cand de fapt vrei sa vezi cum e continuata actiunea, tot asa m-as putea eu lipsi de dimineatza.
Nu, nu ma simt incarcata de energie cand aud pasarile ciripind la 7 dimineatza, pentru ca stiu ca e o noua zi, am descoperit cand m-am pus la somn pe la 2-3 ca am trecut in alta zi.
Am invatat sa ma adaptez la multe lucruri, dar a te adapta n-are nimic de-a face cu ceea ce esti de fapt... si prin oricate experiente am trecut si voi mai trece stiu sigur ca daca e nevoie sa ma trezesc devreme o pot face, dar asta nu schimba cu nimic convingerea mea ca dimineatza e pentru working class heroes.
@+
anomiS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu