Incerc sa descifrez tastele prin fumul de tigara... nu vreau s-o sting, vreau sa o las sa arda toata... sa termine ea ce nu reusesc eu sa termin, sa fac scrum...
Nu mai vreau sa inteleg, vreau sa sterg... nu vreau in Romania, nu vreau aici. Vreau... acasa. Si acasa are un singur nume.
N-am facut decat sa fumez timp, in rest am ramas la fel. As da toata lumea asta pe care am cunoscut-o aici pentru o ora... acasa. Nu-mi trebuie ei, pentru ca ei nu fac altceva decat sa imi fure ore.
Azi, 2 februarie se implineste un an de cand fata verde cu parul padure, aruncata de un copil nesabuit in this hi-tech digital world a bruscat spatiul virtual si a ajuns acasa. Intre timp, s-a ales cu o arsura si cu amintirea ca odata a stiut sa zboare...
@+
anomiS
2 comentarii:
invatat o multime
huh ?
Trimiteți un comentariu