vineri, martie 20

Vad si visez in alb-negru...

De ce o poza alb-negru spune de o mie de ori mai multe decat una color ? Pentru ca iti pune mintea la contributie mai mult, te forteaza sa-ti imaginezi cat de verde ar putea sa fie iarba, daca lacul e verde sau mai degraba albastru...

Privesti chipul cuiva si te intrebi ce culori ar putea avea hainele, ochii sai, parul chiar. Nu se mai pune problema asortarii, albul se asorteaza atat de bine cu negrul ! Tot la portret esti mult mai atent la mimica, observi toate bucuriile si suferintele launtrice ale personajului din fata ta. Nu mai esti prins in mrejele culorilor, care te ametesc atat de tare incat pierzi ceea ce e de fapt esential.

Vreau sa mentionez un un element pentru care apreciem pozele alb-negru... ne plaseaza intr-un alt timp, intr-o lume indepartata, suntem asezati oarecum in randul regilor... sau oricum , al celor care aveau in posesie destul banet, pentru ca numai ei isi puteau permite poze acum un veac. Si e bine stiut ca oamenii sunt atrasi la maxim de regalitate... de-aici puzderia de admiratori tot mai numerosi ai artei fotografice de la inceputuri in randul poporului in ultimii ani. Ma refer aici strict la cei care transforma pozele de fitza, fara a simti nimic atunci cand se uita la fotografia respectiva.

In afara de imaginatie, o poza alb-negru cultiva si alte ... "atribute", sa le zic, ale noastre. Curajul, pentru ca ea reprezinta renuntarea la " farduri ", esti mai dezgolit in fata privitorilor, te citesc mai usor. Sinceritatea, si simplitatea: induci printr-o astfel de poza calmitate, relaxare, , poza alb-negru nu incearca sa fenteze prin simbolistica culorilor, iti spune franc in fata ce are de spus. Clar si raspicat , ea iti spune ca lumea cuprinsa intre cele 4 colturi ale sale e simpla, o lume a extremelor. Albul ( binele, adevarul, frumosul) si negrul ( raul, minciuna, uratul), se unesc intr-o lume utopica, cu numa doua fatete.

Am atractia asta numai pentru fotografie, nu si pentru filmul alb-negru. Surprinzator, el ma oboseste, intrucat se infige prea repede in final, filmarea e concentrata pe actori, decorul e ignorat complet, iar actorii uita sa "se uite" la noi, sunt prea atenti la rezolvarea rapida a problemei cu care se confrunta in cele cateva minute, pentru ca filmul alb-negru, prin definitie e scurt, indiferent de anul aparitiei.Si mai e si tehnica de filmare specifica, parca e ciopartita viata personajelor, filmarile alb-negru par fortate, nu emana aceeasi caldura a fotografiilor.

Cat din viata voastra v-ati " fotografiat-o " cu ochii in alb - negru si cate astfel de poze ati mai pastrat in suflet, neatinse de culorile inselatoare ?

@+

anomiS

marți, martie 17

Dr Jekyll is wrestling Hyde for my pride...

Iar ma amagesti si imi dai lumea peste cap, bulgare de soare !

Ma enervezi cu fixismele tale, cu repetitiile nesfarsite. Da, stiu prea bine ca esti un jucator, un rebel, un nehotarat si vrei sa ai ultimul cuvant, care obligatoriu e adevarul absolut. Erai un leu prin definitie, de-asta timpul n-a mai vrut sa te lase, de-asta ai plonjat in lumea asta mai devreme. Stii ca ai efectul ala bine stiut al leilor asupra celor din jur, dar ,nu uita... si eu sunt tot leu.

Probabil majoritatea s-au pierdut in infatisarea ta, in parul blond si culoarea ochilor imprumutata de la mult prea iubita ta mare. Dar nu, sunt sigura ca nu aici ma incadrez. Nu-s fermecata de figurile angelice, tot timpul am preferat opusul, cu cat parul si ochii au mers mai spre taciune cu atat mai bine.

Atunci cuvintele frumoase pe care le asterni pe foaie sau le rostesti? Imi plac, dar mai degraba m-au socat, nu prea sunt in concordanta cu un iubitor al artei, cu un ascultator atat de sensibil. Sau, cel putin, nu cu portretul pe care ti-l alcatuisem eu. Inteligenta si persoanele misterioase ma dezarmeaza de cand ma stiu dar...

Nu, nu... nici asta nu-i. E un altfel de efect cel pe care il ai asupra mea. Nu-i iubire, nu-i admiratie, respect.

Mi-e dor de tine, apoi te uit si intr-un final cand intru iar in joc, ma dezechilibrez si cad din nou. Nimeni nu-si da seama de asta, sunt prea orgolioasa si nu arat ca ma secatuieste de puteri discutia cu el. Nici eu nu realizez pe moment. E prea frumos sa fiu iar in preajma lui, e placut, e ... bine.

Cand pleci... incepi sa ma domini.

I never dreamed that I'd meet somebody like you... it's such a wicked game...

Si nu mai stiu daca imi place sau nu, nu stiu daca ma ajuta cu ceva, daca e reciproc sentimentul sau nu... stiu sigur ca imi furi multe ore, ca ramai in mine atat de mult incat imi vine sa te dau afara cu forta... doctorul jekyll se lupta pentru mandria mea cu hyde-ul in care ma transformi.



Chris Isaak - Wicked Game
Vezi mai multe video din Muzica »

@+

anomiS